Desfacerea căsătoriei nu mai reprezintă de mult un subiect tabu. În prezent, multe cupluri se despart când diferențele devine ireconciliabile. Însă, înainte de a porni pe drumuri separate, soții trebuie să își împartă bunurile, iar dacă din căsătorie au rezultat copii minori trebuie clarificată situația acestora. Pentru a evita viitoarele neplăceri este bine ca ambii părinții să dețină informații complete cu privire la așa-numita pensie de întreținere.
Cuprins:
Ce este și până la ce vârstă se plătește pensia alimentară?
În Codul Civil este clar explicat că ceea ce cunoaștem noi sub numele de pensie alimentară reprezintă de fapt contribuția fiecărui părinte la dezvoltarea copilului sau a copiilor, după caz. Ambii părinți sunt responsabil și trebuie să aloce resurse pentru educația, instruirea și starea de bine a minorilor.
Această contribuție este obligatorie până când minorul sau minorii în cauză ajung la vârsta majoratului, adică 18 ani. Dacă copiii rezultați din căsătorie, doresc să își continue studiile, părintele este obligat prin lege să achite o pensie de întreținere, până când aceștia își finalizează instruirea. În această situație, există însă o restricție, și anume: pensia alimentară se acordă până când copilul împlinește 25 de ani.
Părinte nu mai are îndatorirea legală de a-și sprijini material copiii dacă aceștia optează pentru o nouă formă de învățământ după îndeplinirea vârstei anterior menționate.
Dacă copilul major este înscris în cadrul unei instituții de învățământ, dar are posibilitatea de a se întreține singur, părintele poate să își retragă susținerea materială.
O altă întrebare care îi preocupă pe părinții aflați în proces de divorț este:
Cât este pensia alimentară în România?
În noul Cod Civil este stipulat că părintele care a pierdut dreptul de custodie asupra minorului este obligat să ajute, în natură, la educația și creșterea acestuia. Dacă părintele nu dorește să își ofere sprijinul în această formă, atunci trebuie să plătească lunar sau semestrial o anumită sumă de bani care să acopere o parte din nevoile copilului sau ale copiilor, după caz.
Conform legislației în vigoare, suma plătită de părintele nerezident se calculează în funcție de:
- numărul minorilor rezultați din căsătoria respectivă
- venitul său lunar net, inclusiv cel provenit din dividende; trebuie precizat că instanța va stabili cuantumul pensiei alimentare fără a lua în considerare orele suplimentare, bonusurile sau diversele indemnizații pe care părintele le primește ca urmare a muncii prestate în folosul angajatorului
Nevoile părintelui nu sunt date la o parte. Prin urmare, o pensie alimentară pentru copil, este stabilită în așa fel încât să nu depășească jumătate din venitul net lunar al adultului. Un părinte cu situație financiară prosperă, poate acorda copilului său o sumă mai mare doar dacă își dorește acest lucru.
Atunci când calculul pensiei de întreținere se face în baza numărului de copii, părintele va achita:
- 1/4 din venitul său lunar net pentru un sigur copil
- 1/3 din venitul său lunar net pentru doi copii
- jumătate din venitul său lunar net pentru trei sau mai mulți copii
Pensia alimentară nu este o sumă fixă. Ea poate varia în funcție de veniturile realizate de către părintele care a pierdut sau a renunțat de bunăvoie la custodie. Astfel, dacă valoarea venitului net scade, acest lucru se va reflecta direct în suma plătită pentru creșterea copilului. Situația inversă este la rândul său valabilă. Dacă părintele beneficiază de o creștere salarială, atunci și valoarea pensiei alimentare se va ridica.
De asemenea, suma pe care o datorează părintele poate fi modificată și în funcție de nevoile copilului, precum un tratament costisitor în caz de boală. Instanța este ce care va stabili dacă cererea de micșorare sau majorare a pensiei pentru întreținere are temei legal.
În funcție de înțelegerea dintre soți sau de hotărârea instanței judecătorești, pensia alimentară se acordă la anumite intervale de timp. Dacă părțile sunt de acord și părintele are posibilitatea financiară, pensia de întreținere poate fi achitată în totalitate, anticipat.
Plata sumei pentru creșterea minorului/minorilor se realizează începând cu data la care s-a înregistrat cererea de divorț sau chemarea în fața instanței.
Părintele care crede că instanța nu a socotit corect cuantumul pensiei alimentare poate oricând accesa un calculator pensie alimentară virtual. Câteva click-uri sunt suficiente pentru a se asigura că drepturile sale nu au fost încălcate.
Cine plătește pensia de întreținere?
Părintele care a pierdut procesul de custodie este cel care trebuie să plătească pensia alimentară. Când ambii părinți au venituri lunare stabile și înțeleg ce drepturi și responsabilități au față de copilul sau copiii lor, calcularea valorii pensiei alimentare nu reprezintă o problemă.
Totuși, există situații mai complicate precum:
- părintele decăzut din drepturi nu are venituri
- partenerii au locuit în concubinaj
- părintele care trebuie să achite pensia alimentară muncește și locuiește în altă țară
La acestea mai putem adăuga și situațiile de custodie comună, precum și cazurile în care niciunul din soți nu are posibilitatea de a oferi copiilor un trai decent.
Părintele care trebuie să achite o pensie alimentară fără venit, nu poate fi obligat de către instanță se îndeplinească această îndatorire. Totuși, se stabilește valoarea pensiei, aceasta fiind egală cu salariul minim net pe economie.
În cazul în care părintele lucrează pe teritoriul altei țări, pensia de întreținere se calculează în funcție de veniturile nete lunare obținute la locul de muncă. Dacă la data pronunțării sentinței de divorț părintele din străinătate este lipsit de venituri, suma cuvenită pentru creșterea copiilor va fi egală cu salariul minim net pe economie din țara respectivă.
Majoritatea românilor care decid să pună capăt căsniciei, doresc să rămân în continuare implicați în viața copilului/copiilor lor. Această decizie este admirabilă, dar totuși rămâne întrebarea cine și cât plătește pensie alimentară în custodie comună legală. În acest caz, ambii părinți au același cuvânt de spus în educația copilului, dar acesta locuiește în marea majoritate a timpul, adică peste 60%, doar cu unul din ei.
Legislația românească cuprinde și prevederi legate de custodia comună fizică. Aceasta se aplică în cazul în care copilul locuiește în mod aproximativ egal cu ambii părinți. De exemplu, poate locui două săptămâni cu mama și două cu tata. Instanța acordă o astfel de custodie dacă părinții locuiesc în apropiere și au reședința la distanțe aproximativ egale față de grădinița sau școala frecventată de copil. Trebuie însă specificat, că minorul are doar o singură adresă de reședință.
În ambele cazuri, instanța sau notarul recomandă plata pensiei alimentare în natură. De exemplu, alegerea unei școli private pentru educarea formală a minorului reprezintă o decizie foarte importantă și implică costuri ridicate. Părinții pot ajunge la o înțelegere amiabilă cu privire la împărțirea costurilor. Dacă părintele nerezident a optat pentru achitarea în bani a pensiei pentru întreținere, atunci celălalt părinte se poate considera îndreptățit să aleagă singur școala în funcție de suma primită. Astfel, dreptul părintelui nerezident de a fi implicat direct în viața copilului este încălcat.
Dacă părinții nu reușesc să ajungă la un consens, atunci se va plăti o pensie alimentară custodie comună de către părintele nerezident.
Pensia pentru întreținere se acordă părintelui rezident chiar dacă minorul a rezultat dintr-o relație de concubinaj. Separarea de partener/ă nu presupune și absența din viața copilului. Cuplurile necăsătorite pot încheia o înțelegere amiabilă în fața notarului cu privire la creșterea și întreținerea minorului.
Instanța intervine când cei doi părinți nu își pot lăsa deoparte animozitățile personale și nu pot colabora pentru binele superior al minorului.
Mamele aflate în această situație pot solicita pensie alimentară doar dacă tatăl a recunoscut copilul în mod oficial. Evident, se poate apela la instanță pentru a se stabili paternitatea.
Ce se întâmplă în caz de pensie alimentară neplătită?
Când părintele nerezident „uită” de obligațiile sale față de copil, fapta sa este încadrată la categoria infracțiuni de natură penală. Astfel, se consideră că părintele și-a abandonat familia, iar pentru această acțiune poate fi privat de venituri sau chiar de libertate.
Unii părinți nerezidenți consideră că pensia alimentară este cheltuită de părintele rămas alături de copil pentru a-și satisface capriciile personale. Conform legislației în vigoare pensia pentru întreținere este un drept acordat copilului, nu persoanei care îl îngrijește.
Mai mult, legea îi interzice părintelui rezident să refuze suma cuvenită prin lege pentru îngrijirea și dezvoltarea copilului care locuiește alături de el.
Când părintele nu achită pensia alimentară în termen de trei luni, deși are posibilitatea financiară, este amendat. Dacă situația persistă, părintele rău-platnic poate fi condamnat la închisoare pe o perioadă cuprinsă între șase luni și trei ani, conform noului Cod Civil.
Pentru ca autoritățile să poate interveni, partea vătămată trebuie să formuleze și să intenteze o plângere penală.
Când părintele își pierde toate sursele de venit și nu mai poate achita pensia de întreținere, atunci este de datoria sa să anunțe autoritățile competente.
Un copil major, în vârstă de 20 de ani, care s-a întreținut singur, dar care și-a pierdut slujba din propria culpă, poate solicita părintelui doar îngrijirea de strictă necesitate.
Părinții care divorțează trebuie să aibă în vedere că un copil are nevoie și de afecțiune, nu doar de sprijin material. Din acest motiv, psihologii, avocații și instanțele de judecată recomandă ca pensia pentru îngrijire să se realizeze în natură, nu sub forma unei simple sume de bani.
Sursa: www.freepik.com
Citeste si: Cat costa un avocat pentru divort? Cat costa un avocat si actele necesare pentru divort
