Cât costă un metru cub de gaz natural în 2024?

0
25688
cat-costa-metru-cub-de-gaz-natural

Alegerea încălzirii de uz casnic, a apei calde și a aparatelor de gătit este probabil o treabă obositoare, dar majoritatea dintre noi o abordăm ca orice altă alegere: ce va face spațiul meu de locuit să fie cel mai confortabil? Ce înseamnă întreținere redusă? Cât va costa, în avans și pe termen lung?

Sunt multe de luat în considerare atunci când ai de ales între gaz natural pentru uz casnic și înlocuirea acestuia cu electrocasnice ce folosesc exclusiv electricitate cum ar fi plitele de gătit, centrale pentru încălzire sau boilere pentru apă. 

E adevărat că în ultimii ani se susține că casele integral electrice sunt una dintre cele mai bune modalități de a economisi de a reduce emisiile de carbon care cauzează condiții meteorologice extreme și există o un trend către construirea de noi clădiri care funcționează în întregime cu energie electrică. Dar cei mai mulți dintre noi nu locuiesc în clădiri noi, așa că este important să avem informații despre gazul consumat în calitate de consumatori.

Gazul natural – ce este?

Producția de gaze naturale se bazează pe extracția din rezervoare de sub suprafața Pământului, adesea în același timp cu țițeiul. Gazul de șist, extras prin fracking, este o altă sursă de gaz natural.

Gazul natural este compus în principal din gaz metan și include puțin etan, butan și chiar propan. Instalațiile de gaze naturale utilizează un sistem de filtrare pentru a îndepărta impuritățile precum acidul, hidrogenul sulfurat, mercurul, azotul, dioxidul de sulf și vaporii de apă înainte de a le procesa fie în gaz natural comprimat fie în gaz natural lichefiat.

În timpul producției de gaze naturale, se adaugă un odorant cu un miros similar cu cel al ouălor putrezite, ca măsură de siguranță pentru a ne ajuta să detectăm scurgerile de gaze. La finalizare, gazul natural este considerat curat și este distribuit prin conducte de gaz către casele noastre.

Deoarece gazul natural este livrat direct în case prin conducte, mai degrabă decât în ​​rezervoare pe care le cumpărați, cum ar fi propanul, este taxat prin măsurarea utilizării. Acest lucru se face prin utilizarea contoarelor de gaz natural. Aceste contoare măsoară cantitatea de gaz utilizată de orice casă sau unitate individuală care are acces la conducta de gaz și este responsabilă pentru facturile de utilități asociate.

În multe clădiri de apartamente, utilizarea gazului este inclusă în taxele de condominiu sau în tariful lunar standard, deoarece clădirea împarte utilizarea gazului natural. Dar orice unități sau case care sunt responsabile pentru propria lor utilizare a gazului vor avea un contor de gaz natural individual pentru a determina cât de mult este utilizat lunar și cât trebuie plătit.

Câți kWh are un metru cub de gaz natural? 

cat-costa-metru-cub-de-gaz

Deși alimentarea cu gaze naturale este plătită în kilowați-oră (kWh), contorul de gaz al locuinței poate înregistra consumul în metri cubi (m3). Pentru a obține cea mai precisă comparație a energiei de afaceri și pentru a găsi o ofertă mai bună, veți dori să știți cum să convertiți unitățile de gaz în kWh.

A ști cât de mult gaz utilizați în fiecare lună a devenit mai ușor odată cu introducerea contoarelor inteligente, care au capacitatea de a citi atât consumul de gaz, cât și de electricitate. Dacă aveți unul dintre acestea, atunci ar trebui să puteți vedea consumul de gaz în kWh, precum și o estimare precisă a facturii dvs. lunare.

Cu toate acestea, unii dintre noi încă avem contoare mai vechi și, din păcate, consumul de gaz nu este întotdeauna măsurat în kWm. Din fericire, este destul de ușor să-l convertiți.

Formula de calcul din metru cub în kWh pentru unitățile de gaz natural

Dacă contorul dumneavoastră măsoară în metri cubi, se utilizează următorul calcul pentru a converti m3 în kWh:

Metri cubi (m3) folosiți (afișați pe contor sau estimați) x putere calorică (înscrisă pe factură sau pe site-ul furnizorului) = kWh (energie)

Odată ce ați convertit unitățile de gaz pentru a cunoaște consumul mediu în kWh, sunteți gata să comparați ofertele de energie din piață și să vedeți dacă puteți obține un plan mai bun de gaz natural și electricitate în altă parte sau pur și simplu sunteți informat din timp de valoarea facturii ce urmează să o primiți de la furnizorul la care sunteți abonați.

Cât costă un metru cub de gaz natural?

Românii beneficiază în prezent de cel mai scăzut preț din UE la gazele naturale, fiind plafonat de stat la 0.31 lei/kWh până în 2025. Asta datorită unei ordonanțe de urgență care protejează populația de fluctuațiile pieței. Calculând conversia de 1 mc = 10.55 kWh, rezultă că un metru cub de gaz costă aproximativ 3.3 lei.

Ce furnizor de gaz să aleg?

Începând cu 1 Iulie 2020, piața de gaze naturale din România este o piață liberă și deși am menționat anterior de plafonul impus de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei până pe 31 Martie 2023, asta nu înseamnă că furnizorii de gaze naturale din România nu se întrec în a face oferte atractive potențialilor clienți oferind diferite beneficii care pot varia în funție de zona de distribuție.

Pentru a consulta ofertele acestora, primul pas pe care îl puteți face, este să consultați lista furnizorilor afișată pe site-ul Autoritatății Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și apoi, să alegeți cea mai bună opțiune pentru locuința deținută.

Contextul Energetic Global și Impactul asupra Europei

În ultimii ani, peisajul energetic mondial a suferit transformări majore, având efecte semnificative asupra prețurilor și așteptărilor energetice din Europa. Această secțiune va detalia factorii ce influențează aceste schimbări și impactul lor asupra României și altor state europene.

Crizele energetice și tensiunile geopolitice:

Gazul natural, ca resursă vitală pentru încălzire, producția de electricitate și industriile majore, a devenit o monedă de schimb în jocurile geopolitice. Crizele energetice, precum cele din Ucraina, nu numai că au provocat fluctuații în prețurile gazelor, dar au și determinat Europa să-și reevalueze dependența de anumiți furnizori. Asemenea tensiuni pot provoca întreruperi în aprovizionare și pot destabiliza piața energetică europeană.

Tranziția spre energia regenerabilă:

Eforturile de combatere a schimbărilor climatice prin promovarea surselor regenerabile de energie au accelerat tranziția Europei de la combustibilii fosili. Cu toate acestea, până când capacitățile de producție regenerabilă vor putea satisface cerința, gazul natural rămâne o soluție de tranzit necesară. Aceasta situație creează o cerere temporar sporită, având ca efect fluctuații de preț.

Infrastructura de transport:

Construcția și modernizarea conductelor de gaz și a infrastructurii asociate pot influența, de asemenea, prețurile gazelor. Investițiile semnificative necesare pentru aceste proiecte pot adăuga costuri suplimentare care sunt adesea transferate consumatorilor. Pe de altă parte, o infrastructură modernă și eficientă poate asigura un flux constant de gaz, evitând fluctuațiile de preț provocate de întreruperile în aprovizionare.

Rezervele și capacitatea de producție:

Capacitatea țărilor de a extrage și de a produce gaz, combinată cu dimensiunea rezervelor lor, poate influența semnificativ prețurile. Țările cu rezerve mari și cu o capacitate de producție ridicată, precum Rusia, pot influența piața în funcție de deciziile lor de export. În schimb, țările dependente de import, precum multe state europene, pot fi vulnerabile la schimbările de preț și de ofertă.

În acest context, decizia României de a plafona prețurile gazelor reprezintă o strategie de protecție a consumatorilor săi în fața volatilității pieței energetice europene și a incertitudinilor geopolitice. Cu toate că a fost o decizie îndrăzneață, în contextul amintit, pare a fi una care pune interesul cetățenilor la prim plan.

Decizia Strategică a Autorităților Române

Contextul global în care evoluăm aduce cu sine numeroase provocări în sectorul energetic, iar fiecare națiune este pusă în fața unor decizii esențiale pentru protejarea intereselor sale naționale și a bunăstării cetățenilor. România nu a fost o excepție în această privință. Autoritățile de la București, recunoscând aceste provocări, au făcut un pas înainte și au luat o decizie printr-o ordonanță de urgență în iunie 2022. Această ordonanță stabilește un tarif maxim pentru furnizorii de gaze, atât pentru clienții casnici cât și pentru instituțiile publice. Prin această mișcare, prețul la gaze a fost plafonat la 0,31 lei/kWh, TVA inclus, până în martie 2025.

Motivația deciziei:

Aceasta a fost o măsură preventivă, menită să protejeze populația de posibilele creșteri bruște ale prețurilor. De-a lungul anilor, consumatorii români au fost deseori supuși fluctuațiilor bruște ale prețurilor la energie, cu repercusiuni asupra bugetelor casnice și ale activității economice.

Efectele plafonării asupra economiei:

Măsura de a plafona prețurile la gaze nu a avut doar un impact direct asupra consumatorilor individuali, ci a beneficiat și economia națională în ansamblu. Industriile mari, care depind în mod semnificativ de gazul natural pentru producție, au putut beneficia de predictibilitate în ceea ce privește costurile energetice, favorizând astfel investiții și extinderea activităților. În plus, stabilitatea prețurilor a ajutat la menținerea inflației în limite controlabile, protejând puterea de cumpărare a românilor.

Dialogul și coordonarea cu partenerii europeni:

În ciuda deciziei sale de a merge împotriva tendinței de liberalizare a pieței gazelor naturale promovate de Uniunea Europeană, România a menținut un dialog constant cu partenerii săi europeni. Această coordonare a ajutat la evitarea potențialelor conflicte și a asigurat că interesele României sunt înțelese și respectate la nivel european.

Privirea către viitor:

Chiar dacă plafonarea prețurilor reprezintă o soluție pe termen mediu, autoritățile române sunt conștiente de necesitatea diversificării surselor de energie și de explorarea altor alternative, precum energia regenerabilă. Astfel, această decizie strategică se înscrie într-un cadru mai larg de viziune pe termen lung pentru sectorul energetic din România.

În concluzie, decizia României de a plafona prețurile la gaz, luată printr-o ordonanță de urgență, este rezultatul unei abordări pragmatice, având la bază nevoia acută de stabilitate în fața unui context european și global în constantă schimbare. Aceasta reflectă capacitatea autorităților de a lua măsuri decisive pentru protejarea intereselor sale cetățeni și a economiei naționale.

Ce înseamnă acest plafon pentru consumatorii români?

Plafonarea prețurilor la gaz este, fără îndoială, una dintre cele mai relevante măsuri luate în favoarea consumatorilor români în contextul energetic actual. Dar ce înseamnă cu adevărat această decizie pentru cetățenii României?

Echivalența energetică și impactul direct în factură:

Pentru cei neinițiați în echivalențe energetice, 1 metru cub (mc) de gaz echivalează cu 10,55 kWh. Aplicând tariful plafonat de 0,31 lei/kWh, rezultă că consumatorii români plătesc aproximativ 3,3 lei pentru fiecare metru cub de gaz consumat. Acest lucru reprezintă o economie semnificativă comparativ cu alte țări europene și ajută gospodăriile să își optimizeze bugetele.

Stabilitate financiară:

În primul rând, stabilizarea prețurilor la un nivel accesibil oferă o predictibilitate financiară pentru gospodării. Aceasta înseamnă că familiile pot planifica mai eficient bugetul lor, fără teama fluctuațiilor neașteptate în facturile de utilități. Într-o perioadă în care multe economii se confruntă cu instabilitate, acest lucru este esențial pentru menținerea unui nivel de trai stabil.

Protecția împotriva volatilității pieței:

Contextul global energetic este marcat de incertitudini și volatilitate. Plafonarea prețurilor protejează consumatorii români de efectele directe ale acestei volatilități. Fie că este vorba de tensiuni geopolitice, schimbări în politica energetică la nivel global sau fluctuații naturale ale ofertei și cererii, consumatorii din România au asigurarea că prețurile lor rămân constante.

Stimularea economiei interne:

Când consumatorii au încredere că prețurile energetice rămân stabile, sunt mai dispuși să investească și să cheltuiască în alte sectoare ale economiei. Aceasta poate duce la o creștere a cererii în diverse industrii, stimulând astfel economia națională.

Model pentru alte decizii strategice:

Această decizie poate servi ca exemplu pentru abordări similare în alte sectoare ale economiei. Demonstrând că statul poate interveni eficient pentru a proteja interesele cetățenilor săi, acest model poate inspira politici care favorizează consumatorii și stimulează creșterea economică.

Îmbunătățirea calității vieții:

La un nivel mai profund, decizia de a plafona prețurile la gaz contribuie la îmbunătățirea calității vieții pentru multe gospodării românești. Energie mai accesibilă înseamnă case mai calde în timpul iernii, acces mai bun la resurse și posibilitatea de a aloca fonduri pentru alte nevoi esențiale sau recreative.

Plafonarea prețurilor la gaz în România nu este doar o cifră pe hârtie. Este o măsură care atinge viețile oamenilor în moduri tangibile, asigurând un nivel de trai mai bun și o economie mai robustă. Pentru consumatorii români, aceasta reprezintă un semnal clar că interesele lor sunt prioritare în deciziile strategice ale țării.

O perspectivă comparativă a pieței europene

În comparație cu România, majoritatea țărilor din Europa se confruntă cu prețuri mult mai mari. Spre exemplu, în Bulgaria, prețul gazului a ajuns la 4,9 lei/mc, în Italia se comercializează la 7,2 lei/mc, iar Portugalia raportează un cost de 6,2 lei/mc. În țări precum Suedia, Olanda și Danemarca, prețurile sunt chiar mai alarmante, ajungând la 11 lei/mc, 10 lei/mc, respectiv 9 lei/mc.

Această plafonare a avut un impact major pe piața internă, făcând ca România să aibă cel mai scăzut nivel de prețuri la gaze din întreaga Uniune Europeană, unde media se situează la aproximativ 6,5 lei/mc.

Rolul producției interne și viitorul piaței gazelor

Deși România se confruntă cu o scădere continuă a rezervelor sale de gaz, producția internă reprezintă în continuare o sursă semnificativă, acoperind aproape 30% din consum. Politicile implementate de autorități nu doar că mențin echilibrul prețurilor, dar asigură și o gestionare eficientă a pieței.

În concluzie, în ciuda unui context global instabil și al tensiunilor care afectează piețele internaționale, România a reușit să își protejeze cetățenii și să mențină un preț accesibil la gaze. Această decizie, alături de o strategie eficientă de gestionare a resurselor interne, face din România un exemplar în cadrul pieței energetice europene.

Surse: google.com | freepik.com

Citește și: Cât costă un Kilowatt de energie electrică? | Cât costă încălzirea unui apartament sau a unei case pe timp iarnă?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.