Vânzarea și cumpărarea de organe este ilegală în România, la fel ca în majoritatea țărilor lumii. Cu toate acestea, există încă o piață neagră activă pentru rinichi, la care apelează din ce în ce mai mulți români disperați care nu mai găsesc altă soluție. Dar cât costă un rinichi pe piața neagră din România în 2023?
Anchetele realizate de-a lungul anilor de ziarele locale arată că prețurile cerute pe piața neagră pot ajunge la sume cuprinse între 15.000 și 16.000 de euro pentru un singur rinichi provenit de la un donator tânăr și sănătos.
De exemplu, în 2022, un bărbat de 39 de ani din București care voia în mod disperat să obțină bani pentru operații și extinderea locuinței familiei cu 6 copii, a plasat anunțuri online în care oferea spre vânzare atât propriul rinichi, cât și un plămân. Prețul cerut era de 15.000 de euro pentru rinichi.
Un alt român de 34 de ani din Galați mărturisea într-un interviu acordat presei că și-a vândut propriul rinichi drept cu un an în urmă pentru suma de 14.550 de euro. Banii i-au fost necesari pentru a-și achita datoriile acumulate la cămătari.
Chiar și anunțuri online din primăvara anului 2023 continuă să scoată la vânzare rinichi la prețuri similare, în jur de 15.000 de euro pentru un rinichi funcțional recoltat de la o persoană tânără și sănătoasă.
Comparativ cu cele 200.000 dolari cerute pe piața neagră din SUA pentru un rinichi, aceste prețuri practicate în România par mai mici. Totuși, ținând cont de nivelul de trai și veniturile reduse, pentru mulți români aflați în situații disperate, chiar și 15.000 de euro reprezintă o sumă extrem de tentantă.
Conform statisticilor Poliției Române, în 2022 au fost identificate peste 200 de anunțuri online care ofereau spre vânzare rinichi, cu prețuri cuprinse între 15.000 și 18.000 de euro. Cele mai recente anunțuri din martie 2023 prezintă prețuri similare pentru rinichi de la donatori tineri.
Cuprins:
Marii beneficiari: pacienții cu insuficiență renală cronică
Cine sunt cei interesați să achiziționeze rinichi de pe piața neagră și de ce există cerere pentru astfel de organe în România? Principalii beneficiari sunt bolnavii care suferă de insuficiență renală cronică și au nevoie urgentă de transplant pentru a supraviețui.
Numărul românilor care necesită un transplant renal este în continuă creștere, iar din cauza lipsei de donatori compatibili și a procedurilor anevoioase, majoritatea ajunge să aștepte ani de zile pe listele din sistemul public de sănătate.
Unii dintre acești pacienți în stadii terminale de boală ajung în situații disperate și se îndreaptă spre piața neagră de organe ca ultimă soluție pentru a obține rapid un rinichi. Chiar și în condiții medicale precare, șansa de supraviețuire prin transplant ilegal este considerată mai mare decât în cazul dializei în stadii avansate de insuficiență renală.
Conform Societății Române de Nefrologie, în România sunt peste 25.000 de pacienți cu insuficiență renală cronică în stadiu terminal, iar anual se înregistrează peste 3.500 de noi cazuri. Peste 2.000 de români cu boli renale grave mor anual din cauza imposibilității de a face transplant la timp.
Profilul vânzătorilor de rinichi: sărăcie extremă și probleme grave de sănătate
Dar cine sunt persoanele care acceptă să își vândă propriul rinichi pe piața neagră din România, punându-și astfel viața în pericol?
Anchetele jurnalistice arată că majoritatea celor care recurge la aceste practici ilegale sunt persoane aflate în sărăcie extremă, fără niciun alt fel de resurse financiare. Ei sunt tentați de sumele mari oferite de traficanții de organe.
Unii dintre donatori suferă ei înșiși de boli grave, nu au asigurare medicală și nici bani pentru tratamente și operații. Prin vânzarea unui rinichi speră să obțină fonduri pentru propriile intervenții chirurgicale care le pot salva viața.
Alții încearcă în disperare să strângă bani pentru a-și întreține familia numeroasă, pentru a-și achita datoriile acumulate la cămătari sau pentru a investi într-o afacere. Cu cât situația lor financiară este mai disperată, cu atât devine pentru ei mai acceptabilă ideea de a-și vinde organele pe piața neagră.
Datele arată că peste 85% dintre donatorii de pe piața neagră se află sub pragul sărăciei extreme, iar peste 65% nu au acces guarantee la servicii medicale de bază, fiind neasigurați.
Riscurile uriașe pentru sănătate asociate cu piața neagră de organe
Dincolo de tentația financiară majoră pe care o reprezintă aceste sume de bani, trebuie subliniate în primul rând riscurile imense pentru sănătate asociate atât pentru donatori, cât și pentru beneficiarii rinichilor de pe piața neagră.
În condițiile pieței negre, nu există posibilitatea pentru testări medicale extinse, menite să verifice compatibilitatea dintre donator și beneficiar și să depisteze la timp potențialele boli transmisibile.
Mai mult, procedurile chirurgicale pentru extragerea și transplantul rinichilor sunt realizate în condiții insalubre, adesea în clinici neautorizate. Toate acestea cresc exponențial riscul de complicații post-operatorii care pot duce rapid la decesul donatorului sau beneficiarului.
Studii medicale au arătat că riscul de deces în urma transplantului renal de pe piața neagră este de până la 25% pentru donatori și 10% pentru pacienți. Cea mai frecventă complicație o reprezintă infecțiile nosocomiale.
Principiile etice promovate de donarea legală de organe
În contrast puternic cu exploatarea vulnerabilității umane, mizeria și caracterul profund imoral reprezentate de comerțul negru cu organe, sistemul legal de donare de organe din România promovează principiile etice nobile ale voluntariatului, altruismului și salvării de vieți.
Donatorii care acceptă să ofere un rinichi în cadrul sistemului autorizat pot primi compensații financiare limitate, reprezentând cheltuieli de transport, cazare, recuperare medicală. Dar acestea nu sunt considerate un „preț de vânzare” pentru organe. Scopul este salvarea de vieți, nu câștigul financiar.
În România există peste 7.500 de persoane înregistrate ca donatori voluntari de organe. Programe precum DonaLife încearcă să crească numărul de donatori, salvând vieți pe principii etice.
Concluzie: Donarea legală rămâne singura opțiune morală și lipsită de riscuri
În concluzie, deși pe piața neagră un rinichi poate „costa” în România aproximativ 15.000 de euro, comerțul ilegal cu organe rămâne o crimă, punând în pericol atât sănătatea donatorilor, cât și a beneficiarilor.
Cei care au cu adevărat nevoie de un transplant renal sunt încurajați să apeleze la sistemul legal de donare, unde compatibilitatea dintre donator și primitor este riguros verificată, prevenind astfel complicațiile post-operatorii.
Doar respectând cadrul legal putem salva vieți cu adevărat, fără a exploata disperarea semenilor noștri. Donarea voluntară de organe în sprijinul aproapelui rămâne singura opțiune morală și lipsită de riscuri majore pentru sănătate.
