În articolul de astăzi vom aborda subiectul moștenirii (succesiunii), mai exact vom discuta despre costurile unei dezbateri de moștenire și vom explica pe înțelesul tuturor ce presupune această procedură.

Să începem cu începutul. În caz de deces al unei persoane, vine firesc și acel moment în care se pune problema moștenirii. Sunt, desigur, situații în care persoana în cauză lasă în urma sa un testament, iar într-o astfel de situație, împărțirea bunurilor acelei persoane se face corespunzător prevederilor din testament.

Ce se întâmplă în cazul în care nu există un testament? Conform legii, în acest caz, moștenitorii legali ai persoanei decedate sunt cei care vor intra în posesia bunurilor acesteia (patrimoniu). Moștenitorii legali se stabilesc la notar, ținând cont de gradele de rudenie, în urma unei proceduri care se numește în termeni legali succesiune.

Dacă succesiunea se dezbate în maxim doi ani de la deces, atunci nu se plătește impozit la stat, conform Codului fiscal. Scutirea de plată a impozitului încetează în momentul în care s-au depășit cei doi ani.

Cât costă dezbaterea de moștenire?

Chiar dacă succesiunea dezbătută în primii doi ani de la deces nu este supusă impozitului și se reduce astfel costul total al întregului proces, rămâne de plată taxa pentru succesiune. Această taxă se achită în mod egal, la notar, de către acele persoane care urmează să moștenească bunurile. Dacă vorbim de un singur moștenitor, acesta va achita integral taxa.

Așadar, în vederea dezbaterii de moștenire se va achita notarului taxa pentru succesiune și doar în cazul în care se dezbate moștenirea după 2 ani de la deces, se mai plătește 1% impozit către stat, procent calculat din valoarea totală a bunurilor imobile moștenite. Cu toate acestea, există câteva excepții de la plată.

Având în vedere faptul că taxa de succesiune nu are un cost fix, aceasta diferă de la un caz la altul. După ce se evaluează totalitatea bunurilor lașate moștenire de către persoana decedată, în funcție de valoarea acestora și conform Grilei Notariale, după caz, se stabilește și valoarea taxei pentru succesiune. Se va adăuga acesteia și tariful pentru eliberarea certificatului de moștenitor.

Deși există un tarif minim legal stabilit pentru taxa de succesiune de la 500 lei+ tva (suma variază în funcție de valoarea bunurilor lăsate moștenire) iar eliberarea certificatului de moștenitor de 300 lei+ tva, costurile pot fi, altminteri, variabile de la un birou notarial la altul.

În cazul în care părțile nu se înțeleg, succesiunea se poate dezbate și în instanță, iar într-o astfel de situație, costurile sunt strâns legate de numărul moștenitorilor, durata procesului, sau de alte demersuri juridice care pot să apară.

Ce presupune dezbaterea de moștenire?

Înainte de orice, să vedem care sunt actele pe care le va solicita notarul:

• Cerere tip prin care se solicită moștenirea cuvenită
• Certificat de deces, în original
• Certificat de atestare fiscală prin care se dovedește că persoana decedată nu a lasat în urmă datorii la bugetul local sau de stat
• Certificat de naștere și căsătorie în caz de soț supraviețuitor
• Actele de identitate ale moștenitorilor + Certificate de naștere și de căsătorie (acolo unde este cazul)
• Acte de proprietate (pentru bunurile care urmează să fie moștenite)
• Testament (dacă acesta există)

După cum am menționat la începutul acestui articol, în cazul existentei unui testament, bunurile se împart conform acestuia. În lipsa unui testament, bunurile se împart moștenitorilor legali, după cum urmează:

• Clasa I reprezentată de soțul/ soția în viață, copiii persoanei decedate, copiii acestora, etc. (nu există limită în ceea ce privește gradul de rudenie)
• Clasa a II-a reprezentată de părinți, frați și surori, copiii acestora și nepoții
• Clasa a III-a reprezentată de bunici, străbunici, etc.
• Clasa a IV-a reprezentată de unchi, mătuși, veri primari, frați și surori ai bunicilor persoanei decedate

Presupunând că există rude care fac parte din clasa I de moștenitori, iar acestea nu renunță la moștenire, celelalte clase de moștenitori își pierd dreptul legal la moștenire. Același sistem se aplică pentru toate clasele de moștenitori legali.

Fiecare clasă de moștenitori legali va împărți bunurile lăsate moștenire de persoana decedată cu soțul/ soția în viață.

Conform legii, o persoană care a trăit în concubinaj cu decedatul nu poate beneficia de moștenire decât în cazul în care apare în testamentul concubinului decedat. Cu toate acestea, la dezbaterea succesiunii se va ține cont și de rezerva succesorală, acea cota din bunurile lăsate moștenire de către persoana decedată, la care moştenitorii rezervatari au dreptul conform legii, chiar dacă decedatul nu și-a manifestat astfel voința prin testament.

În final, este bine de știut faptul că moștenitorii legali vor prelua în urma succesiunii și obligațiile financiare (dacă acestea există) ale persoanei decedate, nu doar bunurile.

Citește și: Cât costă un divorț la notar în 2021? | Cât costă să cumperi un an de pensie?

Surse: avocatnet.ro | notariate.ro

Sursa foto: freepik.com